Încrederea în sine a copilului nostru

Să ne orientăm copilul spre domenii unde suntem mai siguri de reuşita lui.

Trăind într-o lume din ce în ce mai dură în care cerinţele sunt din ce în ce mai mari, copilul nostru are nevoie de formarea încrederii în sine. Ca părinți, noi suntem cei mai potriviţi pentru a forma această calitate în conştiinţa copilului nostru.
Din moment ce am observat că copilul nostru se subapreciază, să scoatem în evidenţă calităţile lui, însă niciodată să nu exagerăm. Să-i spunem că fiecare copil este unic în felul lui, cu calităţi şi defecte.
Să nu ne umilim copilul atunci când greşeşte şi să nu-l ameninţăm.
Să-l ajutăm să facă ceea ce-i place şi să-i descoperim talentele.
Să ne orientăm copilul spre domenii unde suntem mai siguri de reuşita lui.
A greşi e normal, omul învaţă din greşeli. Trebuie să explicăm acest lucru copilului nostru, pentru a avea curajul să încerce din nou o activitate în care a eşuat. Să nu dramatizăm eşecul, să tratăm eşecul lui ca fiind o trăsătură umană normală.
Nimeni nu s-a născut şcolit, toată lumea a învăţat să facă ceea ce face.incredere in copil


Trebuie să explicăm acest lucru copilului, atunci când vrea să înceapă o activitate nouă, pentru a-şi învinge teama şi pentru a nu avea ruşine în faţa celorlalţi copii. Dacă reîncepe o activitate, să încercăm să-l ajutăm.
Integrarea în colectivitate. În cazul în care nu se poate integra într-un grup, putem merge cu el în grupul respectiv, însă doar pe o perioadă scurtă, de exemplu 10 minute, după care să-i explicăm că nu putem sta cu el toată ziua, pentru a nu deveni foarte dependent de noi.
Să-i oferim modele de comunicare cu ceilalţi copii. În cazul în care observăm teama de eşec al copilului, să îl orientăm spre jocuri care nu presupun competiţie. Astfel, se va obişnui cu participarea la joc şi cu colaborarea cu ceilalţi. A pune întrebări nu e o ruşine, a pune întrebări e un lucru important. Să ne încurajăm copilul să pună întrebări.
Dacă copilul nostru va avea dificultăţi de socializare, putem interveni de exemplu invitând alţi copii de vârsta lui la o aniversare. Copilul va simţi apartenenţă la un grup social.
Să nu ne lăsăm impresionaţi de tulburările lui de comportament. Să îl întrebăm ce simte, să îl lăsăm să ne vorbească despre sentimentele lui, săşi exprime furia. Să-l lăsăm să se apere atunci când este agresat verbal, vor fi situaţii în care cuvintele îl vor apăra.
Să-i împărtăşim experienţele noastre legate de eşecurile noastre, să-i povestim cum ne-am comportat şi am reacţionat în situaţia respectivă.
Să nu ne agresăm fizic copiii. Să ne antrenăm răbdarea faţă de ei.
T.A

(Visited 34 times, 1 visits today)

TG Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.